Fostul membru Beatles va fi imortalizat pe o comemorativa de 5 lire emisa de Royal Mint, marcand cu acest prilej implinirea a 70 de ani de la nasterea acestuia (9 octombrie 1940).Mai multe informatii puteti gasi aici .
Am dat din întâmplare pe internet peste filmuleţul “Arad, dragostea mea” de regizorul arădean Titus Muntean (sub patronajul Casei de Cultura a Municipiului Arad), nimeni altul decât regizorul filmului “Caravana Cinematografică” (Kino Caravan), ecranizarea după nuvela cu acelaşi titlu de Ioan Groşan, film care ruleaza in aceasta perioada pe marile ecrane.
Editor: Editura Meridiane
Obs: circulată la Bucuresti , 17.08.1972
În programul Festivalului Clătitelor de la Moneasa (a X-a ediţie ) 31 iulie-01 august 2010, pe lângă desfătările culinare specifice unei astfel de manifestări au mai fost cuprinse şi spectacole folclorice, un târg al meşterilor populari, diverse expoziţii şi, cel mai important pentru mine, un târg de antichităţi. Din păcate am reuşit sa ajung doar duminică, pe când probabil manifestarea era pe final, găsind doar câteva măsuţe însă cu vânzători amabili şi comunicativi, într-o locaţie cochetă oferită de vila Club Castel În general, am fost foarte mulţumit de “captura” constând în câteva cărţi poştale antebelice după care am tot greblat internetul de doi ani de zile fără prea mari rezultate.
Carte poştală antebelică circulată la Sepreuş (Seprös), prezentând în medalion cetatea medievală de la Şiria, atestată documentar începând cu 1318 , fiind aproape distrusă în 1784 de către bombardamentele artileriei habsburgice împotriva răsculaţilor care o ocupaseră.În cele câteva secole de existenţă a trecut prin stăpânirea ( printre alţii) a despotului sârb Gheorghe Brancovici, a lui Ioan de Hunedoara, a familiei Bathory, a lui Ioan Zápolya, a turcilor şi a răsculaţilor de la 1514 si 1784.
Clădirea Primăriei (Palatul Administrativ) adăposteşte Primăria Judeţului Arad, Prefectura Judetului Arad şi ,până de curând ,era şi sediul Consiliului Judeţean Arad.Inaugurarea edificiului a avut loc în anul 1877, fiind construit după planurile arhitectilor Lechner Ödön şi Pekár Ferenc.
Una dintre cele mai reprezentative clădiri din municipiu, imaginea ei gasindu-se reprezentată nu numai in litografii, cărţi poştale ilustrate sau emisiuni filatelice despre Arad ci şi în medalistică şi numismatică, exemplificănd alaturat prin această medalie emisa de Societatea Numismatică Română, secţia Arad cu prilejul celui de-al III-lea Simpozion Naţional de Numismatica Arad, mai 1986 (medalie de bronz,diametrul de 60 mm).
ARAD - Edificiul Teatrului Naţional şi str.General Berthelot
Editor: K J B p, 1925
Obs: necirculată
Alături de Primarie si Palatul cultural, clădirea Teatrului este una dintre clădirile emblematice ale oraşului Arad.Clădirea a fost construită între anii 1872-1874, la inaugurarea din anul 1874 participând însuşi împăratul Franz Iosif I.Iniţial intrarea era dinspre strada Vasile Goldiş, aceeasi clădire adăpostind până în 1912 şi colecţia muzeului arădean iar înspre bulevard a funcţionat până în anii 1940 cafeneaua orăşenească.De-a lungul existenţei sale, clădirea Teatrului a trecut prin două incendii de proporţii, în 1882 clădirea fiind reconstruită după planurile arhitectului Andor Halmay. După cel de-al doilea incendiu din 1955, cladirea teatrului a suferit modificări esenţiale, intrarea principală fiind mutată spre bulevard, sala de spectacol fiind micşorată, iar la etajul al doilea. i se adăuga o sală de studio .
ARAD - Palatul Cultural
Editor: Editura Meridiane,
Obs: circulată 1964, Ineu
Una dintre clădirile emblematice ale oraşului Arad, a fost ridicată între anii 1911-1913 dupa planurile arhitectului arădean Ludovic Szántay,inaugurarea festivă având loc la 25 octombrie 1913.În acest moment , clădirea Palatului Cultural, adăposteşte sediile Muzeului Judeţean Arad şi ale Filarmonicii de Stat Arad.
Biserica Ordinului Minoriţilor din Arad a fost construită între anii 1902-1903 după planurile arhitectului Emil Tabacovici, fiind sfinţită în 1911. Patronul bisericii este Sfântul Anton de Padua.
La 6 octombrie 1849 în cetatea Arad au fost executaţi 13 generali ai armatei revoluţionare maghiare. În memoria lor a fost ridicat în 1881 Monumentul de la Subcetate, cunoscut şi ca Monumentul celor 13 generali.